bne IntelliNews – Tulburările politice duc la un ciclu de normalizare a ratei dobânzii în România

Cu două ore înainte de căderea guvernului premierului Florin Seto din 5 octombrie, Banca Națională a României (BNR) și-a majorat dobânda de politică monetară cu 25 de puncte de bază, la 1,5%.

Această mișcare a dus la începutul așteptat al ciclului de normalizare a ratei dobânzii. Creșterea ratelor a fost așteptată pe scară largă, deși momentul i-a surprins pe analiștii care se așteptau la o creștere a ratei în noiembrie.

Deteriorarea bruscă a situației politice din ultimele săptămâni este probabil să cântărească semnificativ asupra deciziei băncii centrale, care operează un sistem gestionat de curs de schimb flotant.

BNR a confirmat că așteptările inflaționiste vor fi revizuite în sus.

„Evaluările actuale indică așteptări cu privire la o creștere a ratei anuale a inflației într-o perioadă scurtă de timp la valori mult mai mari decât se aștepta anterior”, a spus banca centrală într-un comunicat.

Ionot Dumitro, economist-șef la Raiffeisen Bank, a declarat săptămâna trecută că prețurile mai mari ale energiei ar crește rata inflației de la 5,25% în august la 7,3% la sfârșitul anului. Inflaţia la sfârşitul anului ar putea depăşi 5,6%, care este cea mai recentă prognoză a autorităţii monetare, a afirmat, în acelaşi timp, Adrian Vasilescu, consilier de comunicare al BNR.

Rata anuală revizuită a inflației CORE2 a crescut la 3,0% în iulie, de la 2,9% în iunie și la 3,2% în august, fiind astfel ușor peste așteptări, a declarat Banca Națională a Bahrainului în decizia sa de politică monetară din 5 octombrie.

Raportul BNR a explicat că inflația ridicată este rezultatul unei combinații dintre efectele secundare ale cererii și ofertei – prețuri mai mari pentru unele mărfuri, inclusiv alimente agricole, și costuri mai mari pentru energie și transport.

Toate componentele majore ale cererii agregate au contribuit la redresarea bruscă a dinamicii anuale a PIB, deși în grade semnificativ diferite, a explicat banca centrală. Contribuția investițiilor nu a fost, totuși, printre principalii factori – o clarificare relevantă în contextul în care guvernul susține o trecere semnificativă de la consum la creștere condusă de investiții. Nu a fost încă cazul, a lăsat de înțeles BNR.

Principalul determinant al inflației recente a fost consumul privat – al cărui avans, însă, a fost mai puțin decât se aștepta în termeni anuali – și a cărui contribuție urmărește îndeaproape variația stocurilor.

O contribuție pozitivă, deși mai modestă, a avut-o formarea brută de capital fix, în contextul creșterii semnificativ mai rapide a construcțiilor noi, în principal în detrimentul construcțiilor rezidențiale, care a depășit efectul scăderii observate a dinamicii investițiilor nete în echipamente (inclusiv echipamente de transport).