Comisia Europeană crește rata de creștere a PIB-ului României pentru 2022 la 5,8% și își reduce prognoza pentru 2023 la 1,8%

Comisia Europeană crește rata de creștere a PIB-ului României pentru 2022 la 5,8% și își reduce prognoza pentru 2023 la 1,8%

BUCUREȘTI (România), 11 noiembrie (Vezi știri) – Economia românească este de așteptat să se extindă cu 5,8% real în 2022, față de rata de creștere de 3,9% proiectată în iulie, a anunțat vineri Comisia Europeană, dar și-a redus prognoza pentru crestere.cresterea economica in 2023 la 1,8% de la 2,9% estimata anterior.

După un 2022 puternic, economia României este programată să încetinească în următorii ani din cauza inflației în creștere, înăspririi condițiilor financiare și a consecințelor războiului agresiv al Rusiei împotriva Ucrainei, a anunțat Comisia Europeană în Perspectivele economice din toamna anului 2022.

Comisia a adăugat că sectoarele precum agricultura, industriile extractive și industriile chimice sunt de așteptat să fie afectate în mod deosebit.

Cu toate acestea, după 2022 și din cauza afluxului așteptat de fonduri UE, în special din partea Facilității de redresare și reziliență (FRR), se așteaptă ca formarea brută de capital fix să susțină creșterea PIB-ului real. Se așteaptă ca creșterea consumului privat să rămână pozitivă, deoarece inflația reduce venitul disponibil pentru gospodării, în timp ce schemele de sprijin guvernamentale și o piață flexibilă a muncii oferă un anumit sprijin, potrivit raportului.

Nu se așteaptă ca economia românească să primească sprijin din partea sectorului extern. În 2022, cererea internă puternică va crește deficitul de cont curent la 9,1%. După aceea, răcirea economiei a dus la o îmbunătățire limitată, din cauza cererii mai scăzute de import, a indicat Comisia Europeană.

Potrivit executivului UE, riscurile la adresa perspectivelor macroeconomice ale României tind spre scădere, deoarece întârzierile în implementarea RRF reduc investițiile și creșterea.

Comisia a spus că creșterea prețurilor globale la energie și alimente, extinsă pentru a include componentele de bază ale inflației, va crește salariile nominale, adăugând că, în acest context, este de așteptat ca inflația să rămână susținută în orizontul de prognoză. Deoarece schema de subvenții pentru energie ar trebui să expire în al treilea trimestru al anului 2023, este posibil ca prețurile cu amănuntul la energie să crească. În general, IAPC va ajunge la 11,8% în 2022 și la 10,2% în 2023, înainte de a scădea la 6,8% în 2024.

READ  România impune taxe mari la vânzarea creditelor neperformante. Ce fac alte țări? Diplomatul la București

Oficiul Naţional de Statistică al României a declarat vineri că preţurile de consum din România au crescut cu 15,32% faţă de anul trecut în octombrie, faţă de 15,88% în septembrie.

În opinia Comisiei, riscurile la adresa previziunii fiscale tind spre scădere, deoarece incertitudinea cu privire la efectul net final al măsurilor energetice, o creștere mai scăzută a PIB-ului și ciclul electoral, odată cu alegerile din 2024, ar putea duce la deficite bugetare mai mari.

Datoria guvernamentală este de așteptat să scadă la 47,9% din PIB în 2022 și la 47,3% în 2023, înainte de a crește la 47,6% în 2024.

Analiștii de la Ministerul de Finanțe au declarat în octombrie că producția economică a României va crește cu aproximativ 4,6% în 2022, îmbunătățind previziunile anterioare de creștere de 3,5%.

În 2021, producția economică a României a crescut cu 5,9%, față de o contracție de 3,9% în 2020.

Joi, prim-ministrul Nikolai Siuka a declarat că guvernul va prezenta parlamentului un proiect de lege pentru bugetul pentru 2023 până la jumătatea lunii decembrie.

(1 euro = 4,8902 lei)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *