Perspective sumbre de creștere așteaptă Europa Centrală și de Est | condiție

Republica Cehă: Urmează prima reducere a dobânzii

Economia cehă a înregistrat o creștere modestă trimestrial de 0,1% în al doilea trimestru, iar ultimele date lunare arată o creștere moderată a vânzărilor industriale și a vânzărilor cu amănuntul, după cifre foarte slabe din prima jumătate a anului. Cu toate acestea, imaginea este încă amestecată. Privind detaliile, vedem că singurul motor real al economiei este sectorul auto și cererea din străinătate. Astfel, se pare că creșterea pentru întregul an va fi mai slabă decât ne așteptam anterior, dar ne așteptăm în continuare la o revenire în următoarele luni, ceea ce este deja indicat de datele timpurii.

Inflația a scăzut la 8,8% a/a în iulie și a fost în teritoriu cu o singură cifră pentru a doua lună consecutivă și cea mai scăzută din Europa Centrală și de Est. În opinia noastră, se preconizează că inflația va continua să scadă în următoarele luni, dar într-un ritm mult mai lent. În plus, prețurile carburanților au crescut surprinzător după creșterea accizelor, care a împins inflația cu 0,3-0,4 pips peste prognoza noastră anterioară. Cu toate acestea, se preconizează că inflația va fi în intervalul 7-8% a/a în septembrie. Cu toate acestea, datorită efectului de bază, inflația va crește din nou peste 8% în octombrie și va rămâne așa pentru restul anului. Și în ianuarie, se așteaptă ca inflația să scadă la intervalul de 2-3% a/a, aproape de ținta CNB, din cauza efectului de bază masiv și a sezonului.

Ne așteptăm în continuare ca Banca Națională Cehă să reducă ratele dobânzilor cu 25 de puncte de bază pentru prima dată în noiembrie. Cu toate acestea, există un risc clar ca banca centrală să dorească să rămână pe partea sigură și să aștepte cifrele inflației din ianuarie. Aceasta înseamnă amânarea reducerilor dobânzilor până în primul trimestru al anului 2024.

Din punct de vedere financiar, am observat o întoarcere semnificativă către partea pozitivă în ultimele luni. Deficitul bugetului guvernamental s-a stabilizat și există șanse mari ca ținta de deficit stabilită de guvern să fie îndeplinită. Mai mult, guvernul discută constant mai multe economii pentru acest an. Pentru anul viitor, Parlamentul a aprobat deja pachetul de unificare în primul tur, iar pachetul legislativ este de așteptat să continue în septembrie. Având în vedere majoritatea guvernului în parlament, ne așteptăm să fie aprobat în cursul lunii octombrie.

Ungaria: Cel mai rău s-ar putea să treacă

Am avut mari speranțe pentru eliberarea PIB-ului din al doilea trimestru și am fost extrem de dezamăgiți. Ungaria se află în recesiune tehnică de patru trimestre, ceea ce reprezintă un nou record în epoca modernă. Partea bună rămâne agricultura, despre care ne așteptăm să scoată țara din criză cu o performanță puternică în a doua jumătate a anului. Dar nu va fi suficient pentru a ține economia din recesiune pentru un an întreg. Acum ne așteptăm ca PIB-ul real să se contracte cu 0,5% în 2023, probabil singura țară din Europa Centrală și de Est care a avut un an de declin.

Contracția cererii interne (principalul motor al impulsului negativ) are un efect secundar pozitiv: balanța comercială este excedentară de cinci luni, în timp ce contul curent a fost în excedent în trimestrul II pe baza unor cifre preliminare. În acest context, ne-am mărit semnificativ previziunile privind balanța externă și acum vedem contul curent în excedent de 0,3% din PIB în 2023.

Dacă inflația continuă să scadă așa cum era de așteptat ca urmare a cererii interne slabe, ne așteptăm ca inflația de bază să fie mai mică de 7% și inflația de bază să fie de o singură cifră până la sfârșitul anului. În acest context, Banca Națională a Ungariei va reuși în curând să creeze un mediu pozitiv pentru ratele reale ale dobânzilor, mai ales după semnalul recent al factorilor de decizie, care a avertizat împotriva așteptărilor excesive de reduceri de dobândă bazate pe ratele pieței. Această poziție dură s-ar putea traduce într-o traiectorie a ratei dobânzii mai mare decât cea așteptată, cel puțin în următoarele luni. Ca urmare, vedem riscuri în creștere pentru prognoza noastră de 11% privind rata dobânzii la sfârșitul anului.

Situația financiară din Ungaria rămâne provocatoare, după cum reiese din evoluțiile bugetare din primele șapte luni ale anului. Așadar, nu este de mirare că ministrul Finanțelor a vorbit public despre posibilitatea unei revizuiri bugetare în septembrie. Deși nu este clar ce ar putea însemna această ajustare în practică, credem că va fi o combinație între o țintă de deficit revizuită în sus de 4,4% din PIB, combinată cu unele măsuri bugetare suplimentare pentru atingerea noului obiectiv. Nu vedem nicio problemă aici din perspectiva finanțării prin datorii, deoarece oferta suplimentară va fi mărită prin emiterea de datorii în valută.

România: Sunt necesare ajustări fiscale pentru a limita deficitul în creștere

O citire rapidă a PIB-ului pentru al doilea trimestru a confirmat că economia românească încetinește destul de rapid. PIB-ul a crescut cu 1,1% în al doilea trimestru și cu 1,7% în prima jumătate a anului, ceea ce este semnificativ mai mic decât estimarea noastră de 2,3%. În timp ce datele detaliate privind PIB-ul datorate pe 7 septembrie ar putea arunca o lumină diferită asupra dinamicii creșterii, am revizuit deja previziunile noastre pentru creșterea PIB-ului în 2023 de la 2,5% la 1,5%, menținând 2024 la 3,7%.

Din perspectiva politicii monetare, o creștere mai scăzută este probabil să compenseze așteptările inflaționiste puțin mai mari ale BNR și să conducă la un mediu stabil al ratei dobânzii pentru restul anului. Considerăm că banca centrală nu ia în calcul încă momentul trecerii la o politică monetară conciliantă, în ciuda declarațiilor mai frecvente conciliante emise de alte bănci centrale din regiune. Ne menținem punctul de vedere cu privire la o primă reducere a ratei în primul trimestru al anului 2024 la o rată cheie de 5,5% până la sfârșitul lui 2024.

De o relevanță deosebită pentru modelul viitor de creștere și rata dobânzii este forma finală a pachetului fiscal, care este în prezent în discuție. Este probabil să vedem o țintă de deficit bugetar de aproximativ 5,0% din PIB (în creștere de la 4,4%), dar este important să stabilim cum va fi atins acest obiectiv. Concentrarea pe impozite, cum ar fi taxa pe valoarea adăugată (de exemplu, o creștere generală a taxei pe valoarea adăugată) poate denatura profilul inflației în sus, în timp ce poate avea un impact mai mic asupra creșterii economice, luând în același timp o atitudine mai agresivă cu privire la creșterea impozitelor pe venit (de exemplu de exemplu prin eliminarea unor facilitati pentru angajati in domeniul tehnologiei informatiei) si constructii si agricultura) poate fi mai daunatoare cresterii pe termen scurt, dar mai benefica pe partea inflatiei.