România îndeamnă Ucraina să revoce recunoașterea limbii moldovenești „inexistente”.


Ministrul român de externe Bogdan Aurescu (dreapta) îl întâmpină la București, aprilie 2021, pe ministrul ucrainean de externe Dmytro Kuleba. Foto: EPA-EFE/Robert Ghement

Ministerul de Externe al României a declarat că ministrul de Externe Dan Nikolaescu a cerut vineri Ucrainei să nu mai recunoască Moldova ca limbă separată de română.

Ministerul a spus într-un comunicat că Nikolayescu i-a cerut adjunctului în vizită la șef al biroului președintelui ucrainean, Ihor Zhovkva, să răspundă solicitărilor anterioare ale României pentru ca Kievul să accepte „lipsa așa-zisei „limbi moldovenești””.

Declarația de independență a Moldovei față de Uniunea Sovietică, adoptată în 1991, prevedea că limba de stat a Moldovei este româna.

Cu toate acestea, Ucraina este ghidată de Constituția Republicii Moldova, care prevede în articolul 13 că „limba moldovenească” este limba națională a țării. Articolul a fost prezentat în 1994 de Partidul Agrar pro-rus și de Partidul Socialist.

De atunci, aceasta a fost una dintre principalele surse de neînțelegeri între partidele pro-ruse, pro-europene și pro-române din Moldova.

Curtea Constituțională a Republicii Moldova de la Chișinău a decis în decembrie 2013 că textul declarației de independență față de Uniunea Sovietică prevalează asupra prevederilor Constituției Republicii Moldova.

În iunie, ministrul român de externe Bogdan Aurescu i-a cerut omologului său ucrainean Dmytro Kuleba de la Kiev să accepte absența limbii moldovenești. Aceeași petiție a fost depusă în luna aprilie a acestui an.

Ministrul de Externe Dan Nicholascu a cerut vineri şi el la o soluţie la problemele minorităţii etnice române din Ucraina, care doreşte să-şi educe copiii în limba română. Dar Ucraina vrea să treacă la un sistem în care toți elevii învață limba ucraineană.

READ  BYD primește prima comandă din România

În luna martie a acestui an, două școli de limba română din regiunea Odesa au fost transformate în filiale ale unei școli ucrainene, stârnind îngrijorare în România.

Potrivit Ministerului de Externe al României, comunitatea românească ar reprezenta al treilea grup etnic ca mărime din Ucraina, după ucraineni și ruși, dacă nu ar fi împărțită artificial în români (151.000 persoane) și „Moldova” (258.600 persoane).

În cadrul sistemului de învățământ ucrainean, aceste două grupuri au școli separate, deși împărtășesc același vocabular și gramatică.

Etnicii români trăiesc în principal în regiunea Bucovina din sud-vestul așa-numitei Ucraine și regiunea Bojik din sudul țării. Ambele regiuni au aparținut anterior României. După al Doilea Război Mondial, ambele au fost anexate de Uniunea Sovietică și au rămas în Ucraina după căderea Uniunii Sovietice în 1991.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *